De ce AI are nevoie de industrie, si nu invers

de Grigore Piroșcă

Limitele fizice nu sunt o plasa de siguranta

Faptul ca AI este limitata in buna masura fizic, prin energie, resurse (metale rare si mai ales apa), spatiu si capital, nu pare sa fie un "safety-net" pentru disponibilizarile care urmeaza accelerarii implementarii AI. Nici paralela cu introducerea calculatoarelor si a revolutiei IT, a digitalizarii si automatizarii, care ne-a ridicat nivelul de trai la niveluri greu de prevazut in reconstructia postbelica a lumii.

Soldul ramane pozitiv

Cu toate acestea, "soldul" analizei avantaje/dezavantaje AI este unul net pozitiv. Inca se creeaza mai multe locuri de munca decat se pierd, iar tinerii de 20-24 de ani, adesea prezentati drept "prima victima" a inteligentei artificiale, rezista surprinzator de bine: decalajul dintre somajul lor si rata generala se apropie de minimul ultimelor decenii.

Poate ca cel mai interesant este faptul ca in acest moment absolventii cu specializare in filosofie din domeniul AI au locul de munca mai sigur decat un absolvent programator, intrucat AI poate scrie cod de programare, dar trebuie supravegheat in stabilirea limitelor autocunoasterii sale.

Doua singularitati, o singura dependenta

Dar acest paradox are ca echivalent un alt paradox structural mult mai interesant: Singularitatea AI nu se poate dezvolta, si in niciun caz exponential, fara sprijinul unei Singularitati industriale de natura fizica, tangibila. Reciproca nu este valabila. Aceasta din urma se poate dezvolta doar cu un strop de AI.

75-80% versus 99 versus 100%

Mai mult decat atat, Singularitatea AI este functionala cu o acuratete de 75-80%, dar Singularitatea fizica cu o acuratete de 99% poate sa distruga un produs sau utilajul care il fabrica, sau poate pune in pericol de facto siguranta oamenilor. Ce se va intampla daca, de exemplu, masuratorile in microni pentru productia palelor din turbina reactiva a unui avion nu sunt 100% corecte?

Constinta nu inseamna autosuficienta

Antiteza dintre cele doua poate fi interpretata si in felul urmator. Singularitatea AI se defineste prin capacitatea sistemului de a invata singur si de a se imbunatati "pe sine" pana cand devine constient. Dar nu si autosuficient. In schimb, Singularitatea fizica poate deveni autosuficienta intr-o oarecare masura, ca in cazul in care robotii construiesc deja fabrici unde sunt ulterior produsi alti roboti. Acest prag presupune ca, alaturi de capital si resurse, munca fizica nu va mai fi o limitare a expansiunii pietei asa cum este acum. Este vorba de "key-workers", de "gulerele albastre" care fac sa functioneze de facto lumea din jurul nostru.

Cinci intrebari pentru urmatoarea sedinta de management

• Ce activitati din companie pot fi preluate de AI si unde avem nevoie de o acuratete de 100%, nu de 75-80%?

• Cine supravegheaza rezultatele generate de AI si dupa ce criterii le validam?

• Ce competente trebuie sa dezvoltam la angajati in urmatoarele 12 luni ca sa lucreze cu AI, nu in locul lui?

• Cat depinde business-ul nostru de energie, resurse si munca fizica pe care AI nu le poate inlocui?

• Ce decizii luam azi pe baza de AI si cine isi asuma raspunderea pentru ele?

Concluzie

Aceasta Singularitate fizica exista deja, iar evolutia ei este mult mai consistenta si de impact superior. Singularitatea fizică de natură industrială este adevăratul “safety-net” în baza căruia simpla AI nu ne poate face rău în timp privim în altă parte.

Hai sa discutam despre situatia companiei tale! Scrie-ne la office@ciora.ro